Metoda lui Protodiakonov
Bazat pe o serie de date practice Protodiakonov a ajuns la concluzia că deasupra tavanului excavaţiei se formează o boltă a cărei formă îi asigură echilibrul numai prin eforturi de compresiune, fără momente încovoietoare sub acţiunea presiunii geologice.
Bolta care apasă asupra galeriei se numeşte „boltă de năruire” (”boltă de prăbuşire”).
![]() |
Fig.1
|
![]() |
Fig. 2
Dacă acest gol rămâne în echilibru (fără să se prăbuşească) înseamnă că greutatea care apasă asupra galeriei este egală cu greutatea bolţii de prăbuşire (G).
Pentru a calcula valoarea lui G trebuie să cunoaştem:
· ecuaţia conturului bolţii de prăbuşire
· înălţimea bolţii de prăbuşire (h)
Dacă roca se menţine în echilibru cu golul în el înseamnă că conturul acestei bolţi este o curbă de coincidenţă deci în orice secţiune a bolţii M=0.
Se consideră o boltă cu trei articulaţii:
Shema de calcul:
![]() |
Fig. 3
Definirea coeficientului de duritate al rocilor:
C – coeziunea
p –presiunea uniform repartizată dată de coloana de pământ până la suprafaţă pe lăţimea b


Bolta va avea stabilitate maximă dacă: 
Ecuaţia bolţii de prăbuşire:

Greutatea bolţii de prăbuşire :
fr – coeficient de duritate (s-a determinat experimental)
fr = 0.3…20 funcţie de natura rocilor.



0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu