Administrţia Finanţelor Publice Baia Mare este o instituţie publică ce are ca principale atribuţii organizarea şi executarea activităţii de constatare şi stabilire a tuturor categoriilo de impozite şi taxe datorate bugetului de stat atât de persoanele fizice cât şi de cele juridice. De asemenea tot Administraţia Finaţelor Publice este cea care se ocupă şi cu urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului de stat şi aplică măsurile de executare silită potrivit legii.
Instituţia funcţionează începând cu data de 01-aprilie-2005 în localitatea Baia Mare, strada Aleea Serelor nr. 2A. Tot la această adresă îşi are sediul şi Trezoreria municipală Baia Mare, actitivitatea celor două instituţii fiind în strânsă legătură una cu alta. Dacă prin serviciile ei, Administraţia este cea care stabileşte debitele şi obligaţiile persoanelor fizice sau juridice faţă de stat, Trezoreria, prin serviciile din cadrul instituţiei este cea care încasează efectiv aceste obligaţii.
Până la data de 01-aprilie-2005, cele două instituţii aveau locaţii de desfăşurare a activităţii distincte una de alta, Administraţia îşi desfăşura activitatea pe Strada Universităţii nr. 2A, în timp ce Trezoreria se afla pe strada Vasile Lucaciu nr. 46, fapt ce îngreuna colaborarea acestor două instituţii cu contribuabilii.
Ca structură organizatorică Trezoreria este subordonată Administraţiei, aceasta din urmă fiind organizată astfel: un şef de administraţie şi doi şefi de administraţie adjuncţi, unul pentru activitatea de administrare a veniturilor statului şi altul pentru activitatea de trezorerie şi contabilitate publică. Aşadar, în încercarea de a urmări dinamica resursei umane din cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Baia Mare, ne vom referi atât la angajaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Administraţiei cât şi la cei care prin actitivitatea lor deservesc Trezoreria Baia Mare.
2. Evaluarea resursei umane în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Baia Mare
La sfârşitul anului 2004, din punct de vedere cantitativ, resursa umană în cadrul Administraţiei Finaţelor Publice Baia Mare, se prezenta astfel: 109 angajaţi, dintre care 14 aveau funcţii de conducere iar restul de 95 aveau funcţii de execuţie. Fiind vorba despre o instituţie publică, acestea sunt principalele categorii de salariaţi. Sunt consideraţi ca având funcţie de conducere şeful de administraţie, cei doi adjuncţi de administraţie, precum şi şefii de servicii, adică 7 şefi de serviciu în cadrul Administrţiei şi 4 în cadrul Trezoreriei.
Tab. 1. Structura resursei umane după funcţia personalului, la sfârşitul anului 2004.
| Categoria personalului | Nr. de angajaţi | Ponderea % |
| Funcţie de conducere | 14 | 12,84 |
| Funcţie de execuţie | 95 | 87,16 |
| TOTAL | 109 | 100 |
Se poate observa din tabelul de mai sus că ponderea personalului cu funcţie de execuţie (87,16%) este net superioară celui cu funcţie de conducere (12,84%), ceea ce de altfel este de aşteptat în orice instituţie, organizaţie sau societate comercială.
Această structură a personalului se poate prezenta şi cu ajutorul graficului astfel:

Fig. 1. Structura personalului la sfârşitul anului 2004 la AFP Baia Mare.
3. Dinamica resursei umane pe parcursul anilor 2002 – 2004, în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Baia Mare
Pentru a ne putea forma o părere asupra dinamicii resursei umane în cadrul instituţiei este necesar să urmărim evoluţia acesteia pe parcursul a minimum 3 ani în urmă. Vom ilustra în continuare această dinamică cu ajutorul unui tabel.
Tab. 2. Evoluţia resursei umane pe principalele categorii de personal
| Categorie de personal | UM | 2002 | 2003 | 2004 |
| TOTAL | Nr | 113 | 103 | 109 |
| % | 100.00 | 91.15 | 96.46 | |
| -Funcţie de conducere | Nr | 14 | 14 | 14 |
| % | 100.00 | 100.00 | 100.00 | |
| -Funcţie de execuţie | Nr | 99 | 89 | 95 |
| % | 100.00 | 89.89 | 95.95 |
Citind datele din acest tabel se por trage următoarele concluzii:
- în 2003 s-a înregistrat o scădere a numărului de personal, pe ansamblul instituţiei, fapt ce s-a datorat restructurărilor ce au avut loc la sfărşitul anului 2002.
- în funcţie de categoria personalului, se vede clar că această restructurare nu a afectat angajaţii cu funcţii de conducere, care au rămas aceeaşi (ca şi număr al acestora), ci cei care au avut de suferit au fost angajaţii cu funcţii de execuţie, numărul acestora scăzând de la 99 la 89.
Acest lucru era însă de aşteptat ţinând cont de ponderea personalului cu funcţie de conducere în detrimental celui cu funcţie de execuţie.
Mergând mai departe în tabel şi analizând variaţia personalului în anul 2004, se poate observa o creştere a numărului de personal, însă această creştere se datorează faptului că au fost desfiinţate anumite administraţii locale (comunale), cum ar fi aceea de la Copalnic Mănăştur, iar angajaţii de aici au fost redistribuiţi în alte locaţii, o parte din aceştia venind la Baia Mare.
Pentru a putea observa mai uşor fluctuaţia de personal ce a avut loc in anii 2002 – 2004, vom transpune acest tabel într-un grafic.

Fig. 2. Evoluţia personalului în cadrul AFP Baia Mare în anii 2002 – 2004.
Se poate observa in figura de mai sus felul în care s-a modificat structura organizaţionlă a instituţie pe parcursul acestor ani. Luând ca an de referinţă anul 2002, se observă o scădere a personalului cu fucţie de execuţie în anii 2003 şi 2004. Analizând însă anii 2003 şi 2004 există o creştere în procente a acestei categorii de personal, care însă nu depăşeşte pragul anului 2002.
De asemenea se mai poate observa nivelul constant al personalului cu funcţie de conducere pe parcursul acestor ani. Neţinând seamă sau necunoscând dinamica calitativă a resursei de muncă, ci numai de cea cantitativă, din acest grafic s-ar putea trage concluzia că în această instituţie există un surplus de personal de execuţie, sau că acesta nu este exploatat în condiţiile optime, există aşadar, acele "umpluturi".

Fig. 3. Dinamica resursei umane în cadrul AFP Baia Mare în funcţie de categoria de personal şi având ca an de referinţă anul 2002.
4. Structura resursei umane în cadrul Administraţiei Finaţelor Publice Baia Mare
Pentru a putea analiza modul în care s-a modificat structura resursei umane în anii 2002, 2003, 2004 vom lua ca şi primă categorie de personal funcţia acestuia (de conducere sau execuţie).
Tab. 3. Structura resursei umane in cadrul AFP Baia Mare în anii 2002 – 2004.
| Categoria de personal | 2002 | 2003 | 2004 | |||
| Nr. | % | Nr. | % | Nr. | % | |
| Funcţie de conducere | 14 | 12.38 | 14 | 13.60 | 14 | 12.84 |
| Funcţie de execuţie | 99 | 87.62 | 89 | 86.40 | 95 | 87.16 |
| Total | 113 | 100 | 103 | 100 | 109 | 100 |
Din acest tabel se citeşte foarte uşor ponderea fiecărei categorii de personal în cadrul întregului personal în anii 2002 – 2004 şi modul în care această pondere a fost influenţată de reducerea numărului de personal ce a avut loc în aceşti ani. Dacă în anul 2002, cei cu funcţie de conducere reprezentau 21.38% din totalul personalului (adică 113 angajaţi), în anul 2003, datorită restructurărilor de personal (care s-au oglindit în personalul cu funcţie de execuţie) aceştia au ajuns să reprezinte doar 13.60% (din 103 angajaţi), crescând până la 12.84% (din 109 angajaţi) în anul 2004.
Vom ilustra grafic în continuare această variaţie.

Fig. 4. Structura personalului din cadrul AFP Baia Mare în anii 2002 – 2004.
Acelaşi personal se poate analiza din punct de vedere al pregătirii profesionale. Din punct de vedere al pregătirii profesionale distingem două categorii de personal: cel cu studii medii şi cel cu studii superioare.
Tab. 4. Structura personalului la AFP Baia Mare din punct de vedere al nivelului de pregătire al acestuia.
| Pregătirea profesională | 2002 | 2003 | 2004 | |||
| Nr. | % | Nr. | % | Nr. | % | |
| Studii medii | 82 | 72.56 | 67 | 65.05 | 56 | 51.38 |
| Studii superioare | 31 | 27.44 | 36 | 34.95 | 53 | 48.62 |
| Total | 113 | 100 | 103 | 100 | 109 | 100 |
Se observă o creştere netă a numărului de angajaţi care pe parcursul a celor doi ani (2003, 2004) şi-au finalizat studiile superioare. Dacă la sfârşitul anului 2002, personalul cu studii superioare reprezenta doar 27.44% din totalul amgajaţilor, la sfârşitul anului 2003, acesta reprezintă 48.62%, ceea ce înseamnă o creştere cu 21.18 procente. Acesta poate fi considerat un lucru inbucurător, faptul că pregătirea fucnţionarilor publici tinde să fie una superioară.

Fig. 5. Structura personalului din cadrul AFP Baia Mare din punct de vedere al pregătirii profesionale.
Din această ilustraţie grafică a structurii de personal se pot distinge clar mai multe aspecte:
· O tendinţă clară în creştere a personalului cu o pregătire superioară în defavoarea celui cu o pregătire medie.
· La sfârşitul anului 2004, cele două valori sunt aproape egale, în jurul a 50% din personal, adică putem spune (având o gândire optimistă) că aproape jumătate din personalul din cadrul instituţiei are studii superioare.
Pe sexe, structura personalului se prezintă astfel.
Tab. 5. Structura personalului din cadrul AFP Baia Mare din punct de vedere al sexului angajatilor.
| Sexul | 2002 | 2003 | 2004 | |||
| Nr. | % | Nr. | % | Nr. | % | |
| Barbati | 34 | 30.09 | 30 | 29.13 | 32 | 29.36 |
| Femei | 79 | 69.91 | 73 | 70.87 | 77 | 70.64 |
| Total | 113 | 100 | 103 | 100 | 109 | 100 |

Fig. 6. Structura personalului pe sexe în anii 2002 – 2004.
Din punct de vedere al sexului, se vede că în cadrul instituţiei lucrează cu preponderenţă (adică aproximativ 70%) femei, fapt ce se datoreşte în mare parte faptului că au un program în general fix (spun în general pentru că există şi excepţii în cursul anului calendaristic) de 8 ore.
O altă caracteristică a personalului din cadrul unei instituţii o reprezintă vârsta.
Tab. 6. Structura personalului din cadrul AFP Baia Mare din punct de vedere al vârstei acestuia.
| Vârsta | 2002 | 2003 | 2004 | |||
| Nr. | % | Nr. | % | Nr. | % | |
| Între 20 - 35 ani | 19 | 16.81 | 10 | 9.71 | 17 | 15.60 |
| Între 36 - 50 ani | 70 | 61.95 | 73 | 70.87 | 72 | 66.05 |
| Peste 51 ani | 24 | 21.24 | 20 | 19.42 | 20 | 18.35 |
| Total | 113 | 100 | 103 | 100 | 109 | 100 |
Ca şi vârstă a personalului, ponderea cea mai mare o au cei cu vârsta cuprinsă între 36 şi 50 de ani (în medie de 66.29%). Este însă de remarcat şi faptul că nici angajaţii sub 35 de ani nu sunt chiar puţini, se poate spune că există totuşi o tendinţă se întinerire a personalului, deşi nu una accentuată, aceasta şi datorită profilului instituţiei.

Fig. 7. Structura personalului din cadrul AFP Baia Mare din punct de vedere al vârstei acestuia, în anii 2002 – 2004.
5. Concluzii
Din studiul efectuat în cadrul Administraţiei Finaţelor Publice Baia Mare, din punct de vedere al structurii personalului se pot trage câteva concluzii:
a. Se observă o tendinţă de creştere a numărului personalului cu studii superioare în cadrul întregului personal, ajungându-se probabil la ceea ce Uniunea Europeană impune, adică o pregătire cât mai bună a funcţionarilor publici (pentru că, cu mici excepţii: secretara, cei angajaţi pe o perioadă de muncă nedeterminată şi cei cu regim de prestări serviciu în cadrul instituţiei nu au statutul de funcţionar public, toţi ceilalţi anagajaţi având acest statut de funcţionar public).
b. Se observă de asemenea o pondere foarte mare a femeilor în instituţie, fapt datorat pe de o parte programului fix de 8 ore, foarte convenabil în general femeilor cât şi datorită naturii muncii prestate, adică o muncă de birou, statică, comodă, modestă, care nu le dă multă bătaie de cap acestora şi care în general este mai agreată de femei decât de bărbaţi.
Părerea mea este că în instituţie mai este nevoie de personal tânăr, cu forţe de muncă să spunem mai mari, dar care de asemenea să fie atras de condiţiile de muncă oferite de instituţie, (mă refer aici atât la tehnica de calcul cât şi la ambianţa din cadrul instituţiei) şi recompensat după aşteptări. Este nevoie în continuare de personal tânăr care să aiba posibilitatea să avanseze, căruia să i se permită accesul la o funcţie de conducere, să nu trebuiască mai întâi să "îmbătrânească" pentru a ajunge şi el să-şi expună punctele de vedere sau să demonstreze că este capabil.
De asemenea, se simte nevoia în continuare de un personal calificat, nu mă refer aici neaparat la studiile medii sau superioare pe care acesta le are, ci mai ales la o calificare sau o pregătire mai bună din punct de vedere profesională (adică o cunoaştere a legislaţiei existente în acest moment în aceea ramură a instuţiei în care activează, cât şi a normelor de aplicare a acesteia). Ar trebui organizate cât mai des anumite cursuri de pregătire profesională, la care însă, să nu aibă acces doar persoanele cu funcţii de conducere, ci şi cele cu funcţii de execuţie, sau mai ales acelea, pentru că acelea sunt cele care au legătură directă cu contribuabilii şi acelea sunt cele care trebuie să găsească o soluţie corectă şi cât mai rapidă în rezolvarea anumitor situaţii ce se ivesc în relaţia dintre contribuabili şi stat, reprezentat în acestă situaţie de către Administraţie.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu